Phoenix - Cantafabule (Romania, 1975)
Cantafabule
01. Invocaţie
02. Norocul inorogului
03. Scara scarabeului
04. Delfinul, dulce dulful nostru
05. Uciderea balaurului
06. Ştima casei
07. Pasărea Calandrinon
08. Filip şi cerbul
09. Vasiliscul şi aspida
10. Sirena
11. Pasărea Roc...k and Roll
12. Cânticlu al cucuveauăliei
13. Zoomahia
14. Phoenix
Muzica: N.Covaci (1-3,4,6,12-14), J.Kappl (1,5,7-11,13),
M.Baniciu (1), G.Reininger (13)
Texte de Şerban Foarţă şi Andrei Ujică
Recită: Florian Pitiş
01. Invocaţie
Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi,
fiarelor nepăscătoare de ierburi,
nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajură, Bour,
cu schiptru şi tiară, -
mă rog, să vă iviţi!
Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', vă rog, să vă iviţi!
Fiarelor de bună şi de rea priinţă,
pe cari vânătorul dac-o să le prindză,
n-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure,
cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
din eticeşti şi de zăbavă cărţi,
mă rog, să se ivească!
Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure,
şarpe sân-pomului jur-împrejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gură de aur, ca a Hrisostomului,
mă rog, să se ivească!
Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi,
cu coadă de peşte, cu gheare la deşte,
cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!
...A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa
care nu se trece ca topită gheaţa,
nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa,
nice nu se rumpe ca subţire aţa,
au se ovileşte ca bătrână faţa;
căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa,
se ivesc pe lume nu din ou ca raţa,
nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa,
ci-şi păstrează pururi harul şi verdeaţa,
taina şi dulceaţa,-
fiindcă nici viaţă nu le e viaţa!
Eu vă cânt şi vă descânt,
vă invoc şi vă evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc şi Inorog,
Aspidă şi Zgripţor-Roc.
Eu vă agrăiesc, vă isc,
Inorog şi Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreună cu Adelfă,
soru-ta, eu v-aduc jertfă.
Şi tot eu îi ţin ison,
Păsării Calandrinon,
Păsării de da sau ba,
ca şi ţie, dumneata,
Scarabee, scara mea...
Eu vă cânt,
eu vă trec pragul,
eu vă strig la ceasul fix
şi tot eu vă uit de dragul
împăratului Finics!
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum.
Invocation [my translation with a big help from Dr AVB da Motta]
You, the ones of the chronicles, of the seals and of the shields, of the chains of herbs
non-herbivorous beasts, non-grinders of meat,
non-shadowed by clouds, non-scorched by the sun:
Imperial-eagle, bison, with scepter and diadem -- please, appear.
In you, heraldic beasts: the Leopard, the irog-rhinoceros, please, appear!
To the beasts of good and bad faith / which the hunter arrests them don't seize me with chaff and steam, with some swollen:
Of the beasts of the fables of ethical and late books, please, appear!
To you, honorable liars serpent of the sacred fruit tree
the man's beast [semiasemine???]:
the Mermaid to the Centaur / with mouth of gold as the one of Chrisostomos / please, appear!
Wise beasts with a thousand teeth, with a fish tail, with claws and fangs,
with goat's hooves with head and headless
with fur as the beet with the eyes of falcon beasts with tongue,
with soft stinks, philosophal beasts, hail!
To the pseudo-beasts I sing the life-no-life / that doesn't pass as the melted ice / that doesn't vanish in the wind as the mist / nor it breaks up as the slender thread / nor it withers as the spinster / because from flight to flight different from the duck / it does not come to the world of the egg, as the duck / nor it grazes hay in every morning / and indeed it always keeps the grace and the verdure / the mystery and the sweetness / because not even the life is not life to them!
I sing you / and I bless you / I invoke you and I evoke you / of said and unsaid / basilisk and rhinoceros / serpent and Roc-hawk.
I speak to you, I produce you / unicorn and basilisk / brother dolfin with eyes of sulfur / together with Adelphos / your sister / I offer you the sacrifice.
And I am also it unison / the swallows / birds of the yes or not / also you / Scarab, my stairway.
I sing you. And crossing the door / I scream to you on time. It is I also look you for the love of the emperor. Finish.
That be reborn just that who has the gift of a new life, purified for the flame / of its own ashes / and of the own cender / today like tomorrow / for ever and now.
02. Norocul inorogului
Monoceros est beste,
un cor at en la teste.
Pur ço issi at nun,
de bouquet at façon.
Par une pulcele est prise,
or oyez en quelle guise.
De o copilă e prins,
Inorogul prinţ,
De o copilă e prins,
Licornul prinţ.
Ea cu sânii în floare şi dulce
mi-l adastă ca pe un stăpân.
El aleargă-ntr-un suflet să-şi culce
mândrul cap pe-al ei galeş sân.
Capu-n poala ei bine nu-şi pune
că-mi adoarme ca un prunc.
Vânătorul atunci îl răpune,
mi-l răpune în veşted crâng.
Aşa-i ucis în somn,
Inorogul domn!
Aşa-i ucis în somn,
Licornul domn!
En son devan se dort
issi vient a (sa) mort.
03. Scara scarabeului
Fără pârghie, fără scripet,
o gânganie-aşa măruntă
că ar fi ea, într-un sipet,
piatră pe-un inel de nuntă,
discul soarelui împinge,
soarelui de la Eghipet,
ca pe-o bilă, ca pe-o minge
numai aure şi sclipet.
Crugul scarabeului,
sacră, scara leului,
a zeului
soare!
Ochiul scaraboului,
gălbenuşul oului,
al noului
soare!
04. Delfinul, dulce dulful nostru
Frate Dulf, frate Dulf,
Dulce Dulf, fratele nostru eşti.
Dulce Dulf, frate bun între peşti.
Numele tău fiind şi azi,
nume de frate drept,
care în larg te scalzi,
valul tăind dirept.
Ce Filadelf prin grec,
al tău nume întreg,
erai şi eşti,
cu dragoste de fraţi,
oameni nemaiaflaţi
şi meşteri peşti,
frate Dulf.
Frate Dulf, frate Dulf,
Frate bun, într-un vechi idiom,
frate bun, peşte bărbat şi om.
Clar călăuz pe mări,
calea ne otărăşti,
aer trăgând pe nări,
peşte ciudat ce eşti.
Delfin şi eu prin cald
al meu sânge, prin salt
şi prin înot
Destinul meu de-al tău,
care ne treci prin hău,
leg şi înnod,
frate Dulf.
05. Uciderea balaurului
Zice că o naibă de balaur,
zice că, coclit într-un coclaur,
s-a ivit, la Virit, cetatea Virit,
s-a ivit năsâlnic un balaur.
Numai un voievod
ar putea, biet norod,
să te scape de tot
de ăl balaur.
Fără el, în zale noi din floare
de oţel, pe calu-i alb călare, se ivea,
că-l lovea, cu sabia-l lovea,
mi-l strivea, cel voievod călare.
Cică lui, sfânt voievod în zale,
cică lui, i-au fost ieşit în cale, cu liliac,
flori de leac, acuma şi-n veac,
alb liliac, să-i dea măriei sale.
Numai un voievod
a putut, biet norod,
să te scape de tot
de ăl balaur.
06. Ştima casei
Sfânt şarpe dat în dar
alb, zidului meu statornic,
lui inimă eşti şi ornic.
Sfânt şarpe alb de var
rob zidului meu şi vornic,
fii, rogu-te, bun şi volnic.
Desprinde-te azi din var
cu pielea ta cea albă,
cu solzi de-argint curat,
ca şi o scumpă salbă,
din bani de-argint curat!
Arată-te iar şi iar,
să te vedem pe pietre,
şi prin iarbă pân-la brâu,
cum şerpui printre pietre,
şi prin iarbă ca un râu!
Şarpele casei drag,
fără de venin,
iată-ni-l azi în prag,
falnic şi senin.
Laptele dintr-un ol
alb, de smalţ, adus,
l-a sorbit domol,
cam pe la apus.
Şarpele casei vechi,
fără de venin,
în prelung priveghi,
falnic şi senin.
Laptele de la oi,
în blid alb adus,
l-a sorbit cu noi,
cam pe la apus.
07. Pasărea Calandrinon
Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean.
Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău,
În ochi privindu-te cu drept ochiul său
Astfel fiind mântuit de ăl ceasul rău.
Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău.
Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor făr' de arginţi, straniu musafir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Soră, pasăre-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boală şi chin, ia-le tu:
Du-le în văzduh!
08. Filip şi cerbul
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
prin somnul tău, închisoare,
prin visul tău plin de doamne,
prin vidul tău, măre doamne,
prin zidul tău, doamne sumbre,
prin vidul tău plin de umbre,
prin visul tău plin de doamne,
prin somnul tău, măre doamne.
Cerbule, cerbule,
bunule, albule cerb,
regele frâncilor
vrea să te pună în herb.
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
visai că-l prinzi în prinsoare,
în zvon prelung, zvon de goarne,
dar el te-a luat, vai, în coarne...
09. Vasiliscul şi aspida
Mult te rog, îţi fac ispită,
vrednic fabulist:
zi-mi ceva de o Aspidă
şi de-un Vasilisc.
Inima-i răzbită,
sufletul ucis,
de colţi de Aspidă,
ochi de Vasilisc.
Şarpe, şerpeşte,
cu solzi ca de peşte,
râul şerpuieşte.
Şi-n apa pârăului,
umbra spinărăului,
a şarpelui, răului.
Pira, pira, nu pieri, şarpe,
pira, pira, nu-nţepa, şarpe
cu un cap, cu două,
cu nouăzeci şi nouă!
În râu că-mi intra,
pân' la brâu intra,
şarpe nu era,
nici năpârcă rea,
nu era nici hidră,
'-n-apă de-mi intra.
Era măre Vasiliscă,
trup având de odaliscă
şi privire care iscă,
patemă ce vatemă
şi face din om neom.
Ieşi deochi dintre ochi
ochii cei vătămători
şi de foc săgetători
învăliţi să fie
cu fireaguri albe
să nu mai privească
la obraze dalbe.
10. Sirena
Cine ţi-a auzit odată,
Galeşă doamnă înnodată,
Glasul cel de alean şi miere,
El nu va mai iubi muiere,
Fiinţă de acelaşi sânge,
Braţele lui nu vor mai strânge.
Ce să fac cu tine goală,
Doamnă din adânc,
Ce mă laşi să zac de boală,
De băiat nătâng?
Ce să fac cu tine, pântec
Care nu legi rod,
Că-ntre noi nu este punte
Şi nu este pod.
Doamne, n-ar mai fi fost să fie
Sămânţă de neam de stafie,
N-ar mai fi fost, Doamne, rusalcă,
Verde la păr precum o algă,
Cu glasu-i de alean şi miere,
Cine-l aude odată piere.
11. Pasărea Roc...k and Roll
Mare este Roc,
Zace-ntr-un abis abisian.
Se-nvârteşte-n loc
Şi se vede o dată într-un an.
Gheare, plisc şi ochi de harpie,
vine-ntins la soroc.
Seacă apele din albie,
pas de pasăre-dans, zvon de muzică rock.
Se repede glonţ,
La un adormit de rinocer.
Mi-l înşfacă-n clonţ
Şi se-nalţă amândoi la cer.
Astfel este Roc,
Crud şi aprig, zgripţor de Levant
Nu mănâncă foc,
Însă e temut de elefant.
12. Cânticlu al cucuveauăliei
Cucuveaua-mbufnată,
snu t-aflai diu tioi aflată.
Ci eşti ahât blăstămată,
şi-ahât multu-nfărmăcată.
Pi caie casă ai stată
ş-pi-cai ugeac ai cântată,
di timeli s-au răvăită
ş-oamnenlii tăţi, au murită.
Casa cea ce te-aninaşi,
după cineri di cântaşi,
era-unui ţelnic mare,
ţi-oili n-vea misurare.
Cai cu iape misticate
şi mule multu muşate,
avea hili, avea nurori,
toţi cu feate ş-cu ficiori.
Pi casa de-andai cântaşi,
parc-o stroflu îl băgaşi
Oile se-ngălbedziră
ş-pân de una îl supţiră.
Mule ş-cali tu nă muciară
păscându să-nfărmăcară,
tihtusiră hili, nurori,
cu feate, cu toţi ficiorii.
Cas-armase pundixită
şi di oamneni nimuntrită
pin-cădzu şi-ş face pade
şi criscu iarbă ş-livade.
13. Zoomahia
Aceasta e Zoomahia,
războiul… al fiarelor.
Bellum ferrarum,
aceasta este.
14. Phoenix
Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.
Născutul din ou şi hrănit cu numai rouă,
în roşu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc şi nou izvod,
arderea-i de tot.
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi ca şi mâine, pururi şi acum.
